RSS

No return

24 Iul

Mereu am avut senzatia ca viata mea are curbe sinusoidale. Ba sus, ba jos, niciodata pe linia de plutire. Ori e extraordinar, ori e grav. Treaba extraordinara sau treaba nasoala. Ai fi putut crede ca macar stiam la ce sa ma astept. Nu. De fiecare data eram surprins. De fiecare data ma gandeam „ba cum dracu’ frate…”. Zambind sau plangand. Cateodata metaforic, cateodata la propriu.

Scriu articolul asta doar ca sa marchez un moment. Doar pentru ca vreau sa-mi aduc aminte de clipele astea cand viata mi s-a schimbat in 24 de ore. Cand totul a devenit extraordinar. Neasteptat. Nesperat. Fucking amazing! Acum poate ar trebui sa ma astept sa cad. Poate o sa cad. Mai devreme sau mai tarziu. Dar nu conteaza. Am invatat sa ma bucur extrem de mult de clipele frumoase, clipele care dau insemnatate vietii noastre si care dau sens si sa nu ma mai stresez atat de tare atunci cand totul merge prost. Poate intr-un final totul va fi bine. Poate ca fiecare are un destin. Poate ca depinde doar de noi. Dar daca as sta sa-mi pun de fiecare data intrebari si sa incerc sa analizez si sa incerc sa gasesc un raspuns, cum faceam mai demult, as uita sa ma bucur, as uit sa traiesc si care naiba ar mai fi scopul?

Am cunoscut o fata extraordinara. Va spun asta pentru ca pentru mine asta e important. Da, am norocul sa fi dat oportunitatile peste mine si sa se schimbe totul si in alte arii din viata mea. Dar consider ca daca n-ar fi fost asta, ar fi fost alta. Oportunitate ma refer. Totul e fain. Totul merge bine. Problemele dispar incetul cu incetul si in cateva luni o sa ma pot concentra pe ceea ce pot construi. Si e incredibil. Si am atatea lucruri de facut.

Si totul s-a schimbat. Pentru ca de data asta, deciziile pe care le-am luat schimba totul. Nu ma mai pot intoarce. Sunt la punctul de no return.

Si cumva…nu stiu. Parca incep un alt capitol din viata mea. Daca pana acum, desi m-am mutat siungur, desi sunt independent de vreun an si ceva, totusi eram relativ aproape de tot ceea ce mi-era familiar, acum urmeaza sa plec intr-o calatorie care sunt sigur ca ma va schimba. Care ma va face sa cunosc si altceva. Ceva nou, ceva extraordinar din ce-mi dau seama pana acum. Am emotii, sunt un pic nervos, as fi ipocrit sa zic ca nu, dar intr-un fel ciudat totul pare ca e asa cum trebuie. Si asta imi da curaj. Si cum intotdeauna mi-a fost mai frica sa nu incerc si sa nu aflu niciodata cum ar fi decat sa incerc chiar si cu riscul de a o da in bara, cumva totul pare asa cum trebuie.

Azi e momentul in care sunt foarte fericit. Bine…totul dureaza de vreo saptamana, dar pana acum parca nu-mi venea sa cred. Acum…sunt doar recunoscator. Apropiatilor, lui Dumnezeu, universului, familiei, prietenilor, nu stiu exact cui ar trebui sa fiu mai recunoscator. Asa ca va multumesc tuturor! Toti m-ati invatat ceva! Si cei care ati plecat si cei care m-ati injurat, care m-ati desconsiderat, care mi-ati zis ca nu pot, care ati incercat sa-mi faceti rau, in egala masura cu cei care m-ati incurajat, mi-ati fost aproape, m-ati sustinut si m-ati adus unde sunt azi. Pe niciunul nu v-am uitat.

New life…here i come!

 
5 comentarii

Scris de pe 24 Iulie 2013 în De-ale mele

 

Etichete: , , , ,

5 responses to “No return

  1. Rodica

    24 Iulie 2013 at 8:56 pm

    Felicitari si multe realizari in continuare!

     
  2. pauna oana

    24 Iulie 2013 at 9:59 pm

    minunat, cum ne-ai obisnuit!!!

     
  3. consilier local

    26 Iulie 2013 at 7:44 pm

    SUCCES!

     

Zi si tu acuma

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: