RSS

Guest post

06 Mar

Ceea ce urmeaza sa cititi nu imi apartine. Este un guest post anonim. Astept comentariile voastre. Pro sau contra.

Pentru tine!

 

 

 

Nu vreau NIMIC! Scriu doar de dragul de a pierde in marea de cuvinte tot ce simt, tot ce sunt.Scriu doar pentru a te gasi pe tine si a ma linisti pe mine.

Scriu…si as mai scrie vrute si nevrute, fara sa mai caut NIMIC, fara sa mai cer nimic de la nimeni, nici macar de la mine.As scrie la nesfarsit nimicul dintre tine si mine, daca esti, dintre noi, daca suntem, pentru ca nu stiu altceva.

Scriu si as tot scrie, caci e singurul mod in care ma desprind de tot, mai putin de tine.

Si ma intreb daca exista oare ceva mai dureros decat de a scrie despre nimicul care te macina pe interior.Acel nimic care nu face decat sa te sece de tot ce ai mai uman.

Sunt oare un copil salbatic al nimanui?! Sau poate…ba poate ca sunt si nu voi putea fi niciodata al cuiva.

NIMICUL mi-e lumea, iar lumea mea e NIMICUL.Oamenii apar si dispar din viata mea si lasa doar goluri pe care le umple timpul din cand in cand. Ce se intampla cu nevoia mea? Nevoia mea, de prezenta. Da?! Am nevoie de UN NIMENI care sa poata fi prezent in viata mea si de iubire. DE NIMENI SI DE IUBIRE.

Prea multe cuvinte de genul: iubire, cuplu, viitor, familie, forever. M-am saturat pana peste cap de ele si de voi , de falsitatea voastra, de zambetele false, de vorbele frumoase pe care culmea mi le impartiti zilnic. Nu va mai obositi, nu-mi pasa…nu-mi mai pasa.

E inutil si penibil, da!Sunteti si nu incetati. Tocmai de-aia prefer NIMICUL si ochii tai.

As mai vrea ceva, totusi…o pauza de-o viata in care sa pot sa fiu nimic, la fel si tu, poate si ei…Sa nu se mai planga nimeni, pentru ca nimic nu dureaza, nici durerea, nici bucuria. Va vreau autentici, la fel si sentimentele, dar tot ce e real la voi sunt visele, aspiratiile prea marete, prea perfecte, pentru o lume a NIMICULUI…in care el ar trebui sa fie ratiunea, tristetea si bucuria voastra.

Scriu…si as mai scrie, dar ma cuprinde un dor de nimic si de ochii ce nu i-am mai vazut nu de asa demult. Pentru ca ei nu se ascund, ci scormonesc, cauta viata, traire, sentimente.Acei ochi incalzesc suflete reci.Iar mie…mi-e frig.

 

 

 

Pentru tine, daca esti.

De la mine, caci sunt.”

 
2 comentarii

Scris de pe 6 Martie 2013 în Blogging

 

Etichete: , , , ,

2 responses to “Guest post

  1. paunaoana

    6 Martie 2013 at 7:57 pm

    imi place,e liric,e o voce puternica si filosofica.

     
    • Mircea Colceag

      6 Martie 2013 at 8:19 pm

      ;)) Ar trebui sa devii filosoafa. Iti place foarte mult. Multumesc pentru comentariu!

       

Zi si tu acuma

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: